Ian Lisnevschi: Ne aşteaptă cea mai interesantă şi cea mai dură campanie din istoria Moldovei
10 Martie 2014 10:01
2281 0 Gurez Kristina Tribuna
 Politologul Ian Lisnevschi, președinte al Organizației de Tineret a Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM), a vorbit, în cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, despre cum îmbină aceste două activități și, în mod special, a făcut o analiză de ansamblu a campaniei electorale care urmează să aibă loc. Ian Lisnevschi a vorbit despre riscurile, surprizele, oportunitățile, temele, dar și posibilele rezultate pe care le vor înregistra formațiunile politice.

Politologul Ian Lisnevschi, președinte al Organizației de Tineret a Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM), a vorbit, în cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, despre cum îmbină aceste două activități și, în mod special, a făcut o analiză de ansamblu a campaniei electorale care urmează să aibă loc. Ian Lisnevschi a vorbit despre riscurile, surprizele, oportunitățile, temele, dar și posibilele rezultate pe care le vor înregistra formațiunile politice.

T: Anul 2014 este an electoral. Cum va arăta campania electorală din acest an? Ce s-a schimbat de la ultimele alegeri?
I.L.: Această campanie va fi cea mai interesantă şi cea mai dură din istoria Moldovei. După alegerile din 2010 s-au creat şi s-au desfiinţat două alianţe, au apărut pe arena politică multe partide noi, iar mulţi politicieni şi-au schimbat culoarea politică. Dacă în 2010 în Parlament au intrat 4 partide, care au trecut pragul electoral de 4 la sută, azi în Parlament vedem 8 partide, care, pentru a-şi menţine poziţia, vor avea nevoie de o susţinere a cetăţenilor cu mult mai mare decît în 2010, adică de 6 la sută. În Moldova au apărut multe partide noi şi încă mai multe au fost restructurate.
În campania electorală din 2014 se pune accentul nu doar pe campania externă a partidelor, ci şi pe cea internă. Dacă în 2010 acest lucru nu s-a văzut şi a durat foarte puţin, acum se remarcă două etape ale acestei campanii interne. Prima etapă a început din 2013 şi va dura pînă în luna aprilie, cînd se va finisa structurarea partidelor, selectarea politicienilor de frunte, care vor crea imaginea partidului în cauză. Pot fi create partide noi sau recreate partidele pasive, cu o conducere nouă. A doua etapă va dura din aprilie pînă la startul campaniei electorale oficiale. Anume din aprilie va fi dat startul celei mai murdare campanii electorale din istoria Moldovei.
În 2014 vor apărea materiale compromiţătoare la persoana politicienilor, atît reale, cît şi bine fabricate. Tot mai des vor apărea imagini negative a unor politicieni, tot mai des partidele-clone vor veni cu noi declaraţii şocante. În acest an vor fi implementate toate tehnologiile politice şi cu părere de rău majoritatea din ele vor fi din categoria „metode murdare”.
Majoritatea partidelor de guvernare nu vor avea nici timp, nici argumente noi pentru tehnologii „curate” pentru a convinge cetăţenii că anume ei merită votul lor. Şi, spre deosebire de campania precedentă, alegătorul deja nu crede în o „Moldovă cu principii şi valori”, nu crede în „Moldova fără sărăcie”, alegătorul de azi nu crede în schimbare şi este dezamăgit. Va fi enorm de greu de a convinge cetăţenii, de a recăpăta încrederea lor, fără a oferi rezultate. De aceea, se aşteaptă implementarea tehnologiilor murdare de manipulare şi dezinformare, pentru că e mai ieftin, mai eficient şi necesită mai puţine resurse.
Pentru a descrie toate metodele şi toate etapele campaniei care deja s-a început, cred că va fi nevoie de un articol sau o lucrare destul de masivă. Pot să zic doar că în timpul apropiat trebuie să vă aşteptaţi la surprize noi din partea politicienilor şi partidelor. După campania internă vor apărea multe investigaţii şi scandaluri săptămînale. Va începe lupta pentru resursele administrative ce se vor fi folosi în campania electorală. Nu va fi de mirare dacă se va auzi despre noile proiecte implementate de MTIC sau MJ, schimbări radicale la Registru sau Poşta Moldovei, scandal legat de Moldtelecom, asociaţii, universităţi. Nu va fi de mirare dacă se va pune din nou în discuţie schimbarea datei alegerilor, pentru că toamna ca şi primăvara oamenii nu sînt predispuşi să voteze o guvernare fără argumente serioase, precum şi modificarea legislaţiei, care ne va permite să facem alegerea mai „liber şi mai democratic”.
Vor apărea diferite topuri, sondaje. Pînă în aprilie e aşa-zisul timp „de vînzare a partidelor”. Anume acum pot apărea partide noi sau modificări administrative în partidele pasive. Anume acum are loc procesul de cumpărare-vînzare a politicienilor. Cu părere de rău, toate aceste metode vor afecta în primul rînd alegătorul şi imaginea statului.
T: Dar în activitatea Dvs. în calitate de consultant politic ce schimbări se preconizează?
I.L.: Nu cred că vor fi schimbări radicale. La moment sînt o persoană tînără şi puţin cunoscută ca politician. La început am crezut că activitatea politică va încurca activității de politolog, dar permanent m-am considerat, în primul rînd, specialist în tehnologii politice. O mare perioadă de timp am lucrat asupra faptului de a rămîne obiectiv faţa de politică. Şi faptul că în ultima perioadă s-au adresat pentru consultări practic toate partidele din Moldova arată totuşi că am reuşit să rămîn în primul rînd politolog, bun prieten şi într-un sfirşit cel mai dur critic al partidului pe care îl reprezint, dar şi a partidelor de la guvernare.
Fac toate acestea pentru că solicit de la mine însumi, de la oamenii cu care activez şi de la acțiunile noastre perfecțiune şi profesionalism, cer rezultate, care pot fi obţinute doar prin diferite metode democratice şi legale. E mult mai interesant să joci şah cu un profesionist decît să joci cărţi cu o gaşcă de criminali. De aceea, cred că mereu voi rămîne, în primul rînd, politolog.
T: 39 de partide și altele care urmează să apară, e mult pentru o țară ca RM? Ce arată experiențele din alte țări? Ce practici de peste hotare lipsesc aici și ar trebui implementate?
I.L.: Vorbim de 39 de partide, dar şi de altele care pot apărea pînă în luna aprilie. Nu e secret că astăzi se lucrează la înregistrarea încă a două partide, aşa că sînt toate şansele ca în aprilie pe arena politică a Republicii Moldova să fie nu mai puţin de 40 partide. Problema nu e în numărul partidelor, ci în activitatea lor. Din 39 sînt vizibile doar 12, dintre care unu este un partid regional şi 8 partide reprezentate în Parlament.
Problema numărul unu constă în inactivitatea majorităţii partidelor politice. Sincer să fiu în Moldova sînt foarte puţine partide politice veritabile. Acestea pot fi numărate pe degetele unei singure mîini, pentru că: partidul politic nu poate fi pasiv 4 ani, pentru a se trezi în campania electorală; nu poate fi creat cu un an sau jumătate de an pînă în campania electorală; nu poate să-şi schimbe diametral statutul, programul, sigla sau denumirea și programul electoral nu poate fi deosebit de programul partidului.
Posibil cineva se va supăra, dar ceea ce avem acum nu sînt partide, ci proiecte politice, clone politice create cu un anumit scop.
Majoritatea membrilor de partid nu cunosc programul politic al acestuia. Există cazuri cînd majoritatea membrilor nu cunosc că sînt membrii unui partid. O altă greşeală a partidelor din Moldova este că conducerea se axează pe capitală şi nu cunoaşte problemele şi nevoile membrilor.
Din toată istoria politică a Moldovei numai în 3-4 cazuri, pentru a depista mesajul principal şi propunerile, au fost create focus-grupuri în ţară. Nici un program electoral nu a fost realizat, în mod normal, după un sondaj social comandat de partid, alegătorului oferindu-i-se doar ceea ce cred liderii de partid.
E clar faptul că nu fiecare partid poate să-şi permită un sondaj, pentru a identifica problemele cetățenilor sau să creeze focus-grupuri în fiecare raion, pentru a elabora programe electorale regionale. Spre deosebire de partidele europene, care sînt susţinute de stat şi de membri, partidele din Moldova sînt limitate financiar. Legea partidelor politice nu este perfectă şi va continua să fie modificată. Chiar şi punctul ce ţine de partea financiară a partidelor. Despre acest lucru toţi se tem să vorbească, dar pînă cînd partidele nu vor fi finanţate măcar parţial de propriii membrii, nici aceștia nu vor simţi responsabilitatea de acțiunile partidului și nici partidele nu le vor reprezenta interesele.
Spre deosebire de partidele din Europa, care pe parcursul istoriei au dat dovadă de maturitate, în Moldova, anume după campania electorală din 2014, partidele politice vor deveni mature.
În majoritatea statelor democratice, fundamentul juridic al partidelor politice a fost stabilit încă în anii ‘60-80: Germania – 1967, Portugalia – 1974, Austria – 1978, Tunisia – 1988. În Republica Moldova, oficial acest fundament este pus în anii 90, iar de facto, nu există fundament nici pînă în prezent.
La moment sesizăm că cetățenii nu au înțeles care este rolul partidului într-o societate democratică. Din punctul meu de vedere, acest fapt se datorează venirii la putere a unui partid majoritar, în 2001, care pentru o perioadă de 8 ani a stopat dezvoltarea altor partide în Moldova și doar către 2008 s-a reluat procesul de dezvoltare a partidelor şi anumitor curente de gîndire politică. În această perioadă iese în evidență anul electoral 2005, dar aceasta nu numai datorită alegerilor „democratice”, dar și votului istoric cînd „dreapta” a susţinut „stînga” pentru un post parlamentar. După campania electorală, iarăşi, toată activitatea politică a fost preluată și controlată de un singur partid.
E naiv să credem că partidele noastre sînt gata să semneze şi să respecte un pact de neagresiune electorală, cum se face în unele ţări europene. Să nu mai vorbim de un acord semnat de toate partidele existente, care va obliga partidele noi venite la guvernare, să mențină vectorul dezvoltării externe a statului, stabilit de guvernarea precedentă, ce va arăta stabilitatea statului pe arena politică mondială, ca și în cazul Poloniei. La fel, partidele politice pot semna un pact care va consfinți statutul de neutralitate permanentă în ceea ce privește alianțele politico-militare și imuabilitatea frontierelor și păstrarea frontierelor existente ale țării. Un exemplu în acest sens este Elveţia. Dacă un partid nu respectă prevederile pactului, iar acțiunile lui pun în pericol integritatea și chiar dezvoltarea democratică a statului, atunci Curtea Constituţională este obilgată să interzică activitatea acestui partid, cum a fost făcut în Germania, în 1952 fiind interzis Partidul Naţional şi în 1956 – Partidul Comunist.
Partidele și liderii acestora trebuie să înţeleagă un singur lucru: credibilitatea se obține prin metode legale şi democratice, cu toate că legile în domeniu sînt imperfecte și împiedică funcționarea sănătoasă a partidelor. Drept exemplu servește mărirea pragului electoral de la 3 la 6 procente. În majoritatea ţărilor europene pragul electoral nu depăşeşte 3-4 la sută, însă în scrutin electoral se pot înscrie doar partidele care au dat dovadă de credibilitate și participativitate pentru o perioadă lungă de timp în viaţa politică a ţării. Partidele noi vor putea participa la alegeri doar la nivel local și/sau regional, pe cînd la cele naționale doar după participarea la cel puțin două scrutine consecutive, şi participarea lor activă în viaţa politică a statului, cum e stabilit prin lege în Germania. Dacă această lege ar funcționa și în Moldova, la alegerile din 2014, pe listele electorale s-ar regăsi în jur de 7 partide.
T: În opinia Dvs., ce partide au șanse reale de a accede în Parlament după următorul scrutin?
I.L.: În general, șanse are fiecare partid, care a fost activ în ultimii 3-4 ani. Nu au şanse de a accede în Parlament partidele ce reprezintă interesele unor grupuri restrînse de cetățeni. Istoria Republicii Moldova arata că după alegeri în Parlament se regăsesc permanent în medie numai 4 partide: un partid care din 1998 în medie cîştigă 50 mandate şi încă 3 sau 4 ca în 2009. Luînd în considerare că rata medie de participare la scrutin constituie 60 la sută şi majorarea pragului electoral este de pînă la 6%, cred că va fi enorm de greu să obţinem chiar şi 4 partide în Parlament, iar riscul principal este întoarcerea la guvernarea unui singur partid ca şi în 2001. Totul deja va depinde de resursele umane, strategia şi partea financiară a partidelor.
T: Ce șanse de reușită vor avea în campania ce urmează partidele care se anunță că vor să fie oficial lansate în mai – aprilie curent? În general, cînd este cel mai indicat pentru un partid politic să apară în raport cu campaniile electorale?
I.L.: Sincer nu cred că partidele apărute azi sau mai ales în mai au şanse să intre în Parlament, mai ales dacă în martie vom afla de schimbarea datei alegerilor. În cazul partidelor noi create, axate pe personalitatea liderului, rezultatele pot fi cu totul altele decît cele aşteptate. Timpul cînd o personalitate poate ridica procentajul partidului de la 3 la 16 a trecut. Doar rezultatele alegerilor parlamentare vor arăta care este cea mai unită şi pregătită echipă. Este greu de creat o echipă bine pregătită într-un termen scurt, cu atît mai mult în politica moldovenească. În politică fiecare se consideră specialist cu o experienţă bogată şi toţi sînt „fraţi”, apreciază lucrul unor colegi şi laudă rezultatele altora, pînă cînd se vine timpul de a discuta la consiliul politic lista candidaţilor. Atunci se începe cel mai interesant show, se uită de tot și iese la iveală politica moldovenească adevărată.
Pentru crearea unui partid care să poată cîştiga alegerile este nevoie de minim 1 an, iar pentru crearea unei echipe unite este nevoie de o rundă de alegeri pierdute. Însă, cu un partid creat cu un an pînă la alegeri poţi veni la guvernare maxim pe 4 ani. Cu o echipă bine pregătită poţi guverna o lungă durată de timp.
Perioada de apariţie cea mai convenabilă pentru formarea noilor partide este imediat după alegeri, nu contează că sînt parlamentare sau locale. În primul rînd, partidul are timp suficient pentru a crea structuri şi pentru promovare. Şi al doilea secret care pot să-l zic la toţi este că după alegeri Ministerul Justiţiei e mai pasiv şi anume în această perioada este cea mai mare posibilitate de a înregistra partide. Pentru că Ministerul Justiţiei este reprezentat de partidele de la guvernare care nu vor accepta riscul pierderii nici măcar a 0,1% din electorat. Alegerile precedente au arătat că în repartizarea mandatelor joacă rol important chiar şi cîteva sute de voturi.
Faptul că partidele noi, practic, nu au șanse de a intra în Parlament nu înseamnă că ele nu vor apărea. În primul rînd, există posibilitatea de preluare a unui partid deja existent (40 de partide este o alegere destul de mare), iar în al doilea rînd, după cum arată practica, majoritatea partidelor ce devin active sau apar în ajunul campaniei electorale au cu totul alt scop decît să treacă bariera electorală. Scopul acestor clone politice este simplu și anume discreditarea concurenţilor electorali ai partidului finanțator. Acest lucru este valabil în cazul cînd unii concurenţi se declară „partide prietene”.
T: Care vor fi temele principale utilizate de partide în campania electorală din 2014?
I.L.: Prima temă ca şi în campania precedentă desigur va fi integrarea europeană.  Cred că acesta va fi actuală şi în 2018. Pentru partidele de la guvernare va fi mai greu pentru că au promis şi adevărul despre 7 aprilie, şi lupta cu corupţia, care va fi a doua temă actuală din campania electorală 2014. Cetăţenii au obosit de schimbări și de promisiuni, de aceea eu aştept şi cred că în aceasta campanie electorală partidele vor apărea cu propuneri clare de dezvoltare mai ales în anumite domenii ca economie, justiţie, relaţii externe etc. Cred că partidele vor veni cu echipe bine pregătite, cu personalităţi şi specialişti în domeniul lor, pentru că e greu să crezi în partidul ce propune reforme de exemplu în justiţie, dar vrea ca ministrul Justiţiei să fie un medic. Nu vreau să laud, dar în 2009 Moldova a cîştigat numai într-un singur domeniu: mass-media. Da, parţial presa din ţară este cumpărată şi o parte depinde de publicitatea politică, dar anume presa şi cetăţenii social activi îi fac pe politicienii să se gîndească azi cu ce program vor veni în campania electorală, cu ce propuneri și cu ce personalităţi. Cred că mass-media şi implicarea cetăţenilor în viaţa politică vor face o schimbare în gîndirea politică şi în credibilitatea partidelor.
T: S-au schimbat preferințele electoratului de la ultimele alegeri? Care sînt factorii ce vor influența votul cetățeanului?
I.L.: Din ultima campanie, electoratul s-a maturizat foarte mult în comparație cu politicienii, care tind să îi reprezinte; deja nu crede în panouri şi în lozinci, electoratul de azi chiar şi în sate îndepărtate de capitală dezbate, analizează, discută, compară; nu se informează numai dintr-o sursă, iar pentru a face o concluzie, el schimbă cîteva posturi de televiziune; cere de la politicieni nu promisiuni şi speranţă ca în 2009-2010, dar rezultate, chiar şi de la partidele extraparlamentare, și nu doreşte să audă numai ce vei face, dar și ce ai făcut. Ceea ce îmi place mie personal e că electoratul de azi întreabă şi cum anume ai făcut asta.

Cei care cred că va fi posibilă cumpărarea voturilor, cum au cumpărat în campania precedentă, cu 50 – 100 de lei pentru vot, fac o mare greşeală şi vor cheltui bani în zadar.

Comentarii: 0  
 
TAGURI